Microbiologia clinică cuprinde atât diagnosticul microbiologic reprezentat de identificarea patogenilor din probe de la pacient pentru a putea dezvolta strategii de tratament pentru pacienții cu infecții, cât și microbiologia sănătății publice, prin monitoriarea bolilor infecțioase care afectează comunitatea.
Metodele de diagnostic sunt în general creșterea și izolarea microorganismelor în cultură, detecția patogen – anticorp specific sau antigen specific și identificare moleculară a acizilor nucleici (DNA/RNA) ai microorganismelor. În timp ce aceste analize moleculare permit identificarea unui număr limitat de patogeni, fiind utilizați primeri specifici pentru fiecare microorganism, o dată cu dezvoltarea tehnologiei și a descoperirilor în știință, a fost posibilă o analiză mult mai cuprinzătoare, care poate caracteriza întreg microbiomul. Este vorba de secvențierea microbiomului.
Scopul analizei microbiomului este de a examina toate bacteriile prezente în intestin, pentru a identifica tipurile de microorganisme care ne pot influența sănătatea și calitatea vieții.
În tubul digestiv al fiecărei persoane există microorganisme care formează flora intestinală. Ele reprezintă baza stării de bine. În cazul unei persoane sănătoase, exista o diversitate destul de mare între microorganisme, în funcție de mediu și alimentație. În cazul unor persoane care prezintă o infecție de un anumit tip, se produce o disbioză, unde există o scădere a diversității microbitei intestinale și un dezechilibru la acest nivel, fiind necesar un regim alimentar sau mici schimbări ale stilului de viață care ajuta la creșterea diversitătii microbiotei.
În funcție de mediu și alimentație, au fost descrise 3 enterotipuri (clasificare bazată pe componenta microbiană a intestinului):
- tip I – specific persoanelor care consumă în mod frecvent carne și carbohidrați. Microorganismul predominant: Bacteroides spp.
- tip II – specific persoanelor caree consumă alimente vegane sau vegetariene. Microorganismul predominant: Prevotella spp.
- tip III – specific persoanelor cu o dietă echilibrată. Microorganismul predominant: Ruminococcus spp.
Au fost identificate mai multe axe ce se stabilesc între intestin și creier, ficat, inimă, metabolism, echilibrul insulinic și sănătatea articulațiilor.
În ceea ce priveste influența microbiotei asupra creierului, poate fi în mod direct, prin producerea de neurotrasmițatori precum dopamina, serotonina, acetilcolina și melatonina, afectând starea de spirit, dar și în mod indirect prin toxinele eliberate.
Studiile au demonstrat că exită o strânsă relație între microbiom și metabolism, având consecințe asupra greutății, prin afectarea digestiei de către flora intestinală și influența asupra apetitului alimentar.
Bacteriile metabolizează anumite substanțe precum colina și L-carnitina (conținute în ouă și lapte) la trimetilamină. Acestea sunt apoi transformate în N-oxizi de trimetilamină (TMAO) în ficat. TMAO promovează absorbția colesterolului și poate contribui astfel la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. În plus, o funcție de barieră perturbată a mucoasei intestinale poate declanșa o cascadă inflamatorie. Produșii metabolici ai bacteriilor pot pătrunde în sistemul circulator sanguin și pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei (depunerea de grăsimi, cheaguri de sânge, țesut conjunctiv și calciu în vasele de sânge) și a insuficienței cardiace (slăbiciune a mușchiului inimii).
Genetic Lab vă oferă posibilitatea cercetării în profunzime a acestui univers, cu eliberarea unui raport detaliat ce conține informații și recomandări. Vă vom ajuta să înțelegeți cum microbiomul personal vă impacteaza greutatea, aportul caloric și starea generală de sănătate . Deasemenea, rezultatul analizei vă vă oferi o sugestii și recomandări în schimbarea stilului de viață pentru a obține cel mai mare beneficiu din relația dumneavoastră cu microbiomul. Cu ajutorul acestor informații detaliate, veți putea stabili împreună cu medicul dumneavoastră (nutriționist, diabetolog, gastroenterolog, etc..) cum vă puteți îmbunătății starea de sănătate.