FIBROZA CHISTICA
Biochimist principal Cristina Dragomir
Fibroza chistica (mucoviscidoza) este considerata una dintre cele mai frecvente boli genetice limitante ale vietii, cauzata de mutatii la nivelul genei responsabile de formarea proteinei numita reglatorul conductantei transmembranare (cystic fibrosis transmembrane conductance regulator – CFTR). Aceasta proteina formeaza un canal ce transporta ionii de clor prin membranele celulelor epiteliale. Mutatiile de la nivelul genei CFTR au drept consecinta functionarea defectuoasa sau absenta proteinei CFTR. Rezultatul este dereglarea transportului sarurilor si al apei cu eliminarea unor cantitati crescute de sare la nivelul glandelor sudoripare. Se formeaza secretii vascoase ce obtureaza bronhiile, canalele pancreatice, caile biliare, canalele deferente (structuri prin care circula lichidul spermatic). Semnele clinice ale fibrozei chistice includ manifestari pulmonare (inflamatii ale cailor respiratorii, manifestari bronhoobstructive, bronhopneumopatii cronice, bronsiectazii, chisturi, abcese si fibroza tesutului pulmonar, afectarea pulmonara fiind cauza decesului la majoritatea bolnavilor), manifestari digestive (ocluzie intestinala prezenta la 15-20% dintre nou nascuti, insuficienta pancreatica), afectarea functiei reproductive. Aproximativ 95% dintre barbatii afectati sunt infertili ca urmare a absentei sau obstructiei vaselor deferente (CBVAD: Congenital Bilateral Absence of the Vas Deferens – Absenta Congenitala Bilaterala a Vaselor Deferente). Severitatea bolii depinde de tipul de mutatie, pana in prezent fiind descrise peste 1600 de mutatii ale genei CFTR. In populatia generala, o persoana din 25 este purtatoare a unei mutatii la nivelul acestei gene (heterozigot – persoana sanatoasa dar care poate transmite mutatia la urmasi). Daca ambii parinti prezinta cate o mutatie la nivelul acestei gene exista un risc de 25% ca viitorul copil sa prezinte fibroza chistica, 50% sa fie purtator sanatos al mutatiei si o probabilitate de 25% sa fie sanatos. Daca numai unul din parinti este purtator al unei mutatii atunci sansele sunt de 50% pentru copil sa fie sanatos si 50% sa fie un purtator sanatos al acelei mutatii (nu manifesta boala). Unul din 2500 de nou-nascuti prezinta doua mutatii identice (homozigot mutant) sau diferite (heterozigot compus) si, ca atare, este afectat de aceasta boala grava, compatibila cu o supravietuire de numai 30 – 40 de ani. De asemenea, persoane diferite dar cu aceeasi mutatie pot avea grade de afectare diferite, manifestarile fibrozei chistice fiind influentate de interactiunea altor factori genetici cu factorii de mediu.
Avand in vedere faptul ca terapia genica intampina greutati, este foarte importanta testarea femeilor insarcinate si a cuplurilor cu risc de a avea un copil cu fibroza chistica. Pentru detectarea mutatiilor, ADN genomic izolat din sange periferic sau lichid amniotic (diagnostic prenatal) este amplificat printr-o reactie multiplex de polimerizare in lant (PCR) A utilizand primeri fluorescenti specifici genei CFTR. Produsii obtinuti sunt analizati prin electroforeza capilara fiind reprezentati prin peak-uri de fluorescenta. Aceste teste permit detectarea a 32 de mutatii, fiind posibila de asemenea si discriminarea intre heterozigoti si homozigoti. In plus, sunt detectate si polimorfismele 5T-9TG, 5T-10TG, 5T-11TG, 5T-12TG, 5T-13TG, 7T si 9T. Variantele 5T-12TG si 5T-13TG sunt considerate a fi implicate in CBVAD (Congenital Bilateral Absence of the Vas Deferens – Absenta Bilaterala Congenitala a Vaselor Deferente) si in formele atipice de fibroza chistica.
In cazul persoanelor cu simptome ce sugereaza diagnosticul de fibroza chistica dar la care testarea nu a detectat niciuna dintre cele 32 de mutatii considerate a fi printre cele mai frecvente in populatiaeste necesara secventierea genei CFTR pentru investigarea tuturor mutatiilor posibil implicate in fibroza chistica.