Paroident

Ce este parodontoza?

Boala periodontală constă în inflamarea gingiei și detașarea țesutului conjunctiv care ancorează dintele, cauza fiind infecția cu grupuri specifice de bacterii prezente inițial în placa parodontală, și care ulterior colonizează pungile parodontale. Tratamentul parodontozei constă atât în intervenția chirurgicală (gingie și transplant de os) cât și în îndepărtarea plăcii microbiale, urmate de administrarea de antibiotice.

Identificarea și cuantificarea încărcăturii bacteriene pre- și post-tratament ajută în monitorizarea progresului terapeutic. Analiza genetică a probelor parodontale este preferabilă cultivării microbiologice deoarece este simplă, rapidă (3-4 ore), cantitativă, foarte specifică (pe bază de cod genetic), relativ ieftină și nu necesită condiții speciale (anaerobe) de cultivare.

Bacteriile periodonto-patogenice:

Conform evaluărilor clinice, bacteriile periodontopatogenice sunt grupate în 3 clase de agresivitate –roșu (agresive), oranj/galben (mediu agresive) și verde (slab agresive):

(Aa) Aggregatibacter actinomycetemcomitans

(Pg) Porphyromonas gingivalis

(Td) Treponema denticola

(Tf) Tannerella forsythia

(Ec) Eikenella corrodens

(Cr) Campylobacter rectus

(Pi) Prevotella intermedia

(Fn) Fusobacterium nucleatum

(Pn) Prevotella nigrescens

(Co) Capnocytophaga ochracea

(Cs) Capnocytophaga sputigena

(Cg) Capnocytophaga gingivalis

Complexul oranj (Ec), (Cr), (Pi), (Fn) și (Pn) și complexul verde (Co), (Cs) și (Cg) sunt bacterii asociate mai slab cu boala parodontală, fiind indicatori ai gingivitei de lungă durată care precede parodontoza.

Complexul roșu include bacterii Gram-negative anaerobe (Pg), (Td) și (Tf), acestea fiind frecvent asociate cu (Aa) din grupa verde, fiind colonizatori târzii în biofilmul plăcii parodontale și ai pungii parodontale. (Aa) este facultativ aerob fiind de obicei primul colonizator al pungii parodontale.

Bacteriile constituie o comunitate integrată prin structura și compozitia produsilor de secreție prin care sunt interconectate și ancorate la țesutul pe care îl colonizează. Cunoașterea spectrului de specii bacteriene și a abundenței acestora în pungile parodontale permite medicului un plan de intervenție detaliat și personalizat, în funcție de simptomatologie (halena, inflamare, sangerare, (dis)colorare, deteriorare osoasa), de localizare, etc.

Metoda de detecție

Testul genetic are la bază amplificarea independentă a materialului genetic specific fiecăreia din cele 12 tulpini bacteriene prin reacții RT-PCR (reactie de polimerizare monitorizată în timp real) și confirmarea specificității reacției prin disocierea termică de înaltă rezoluție (HRM) a fragmentelor amplificate de material genetic bacterian.

Rezultatele sunt evaluate calitativ și cantitativ. Evaluarea cantitativă se face pe baza ciclului de reacție RT-PCR în care apare semnalul fluorescent (CT), similar testelor RT-PCR SARS-Cov2. Concentrația absolută de bacterii prezente în pungile parodontale este estimată conform unei relații de proporționalitate între semnalul fluorescent emis de probă și o scală de fluorescențe provenită din diluții seriale de cultura bacteriană cu concentrație cunoscută. Calitativ, prezența sau absența unei anumite specii de bacterie se determina pe baza temperaturii de disociere (HRM) care este foarte specifică fragmentului genetic amplificat al fiecarei tulpini bacteriene.

Testele Paroident Plus 8 și Paroident Extra 12 efectuate la Genetic Lab vin în întâmpinarea solicitării medicilor de a avea un instrument adecvat de evaluare și monitorizare a riscului de pierdere dentară, la un cost accesibil, iar rezultatele acestor teste sunt intuitive și simplu de interpretat. Kitul Paroident Extra (12 bacterii – Aa, Pg, Td, Tf, Ec, Cr, Pi, Fn, Pn , Co Cs ,Cg) asigură un avantaj în monitorizarea suplimentară a încă 4 tulpini bacteriene față de kitul ParoIdent Plus (8 bacterii – Aa, Pg, Td, Tf, Ec, Cr, Pi, Fn, ).